joi, 22 iulie 2010

Sfaturi practice privind prepararea deverselor alimente.

Carnea de pasare poate folosi la prepararea a numeroase feluri de mancare. Pieptul si picioarele pot fi servite ca si friptura, se pot trece prin masina de tocat si se pot gati ca orice tocatura obisnuita sau se pot face snitele. Celelalte parti se folosesc pentru ciorbe, pilaf, tocanita, ciulama, piftie sau mancare cu legume.
Ficateii se pot servi calzi ca gustare sau se prepara din ei pateu de ficat. Trebuie stiut ca ficatul nu se sareaza inainte de prajire pentru ca se intareste.
Pestele, un aliment ieftin si foarte sanatos, nu trebuie sa lipseasca din alimentatia unei familii
Curatarea de solzi se face cu ajutorul unui cutit obisnuit sau a cutitului special de curatare, incepand de la coada spre cap. Se scot mai intai branhiile(daca pestele este proaspat, sunt rosii) si apoi, spintecandu-l de-a lungul abdomenului. Astfel curatat si bine spalat pestele se poate transa in bucati de marime potrivita: capul si coada se folosesc pentru ciorba, restul pentru diverse preparate.
Mielul si iedul au o carne foarte gustoasa din care se poate preparaciorba, din cap, gat si picioare: friptura din pulpele din fata si din spate, drop din maruntaie si feluri de mancare cu verdeturi din celelalte parti.
Desi gustoasa, carnea se digera greu si trebuie intovarasita de feluri de mancare si deserturi usoare.
Carnea de vita cumparata de la macelarie poate fi batrana si atunci se fierbe greu. Pentru a inlesni fierberea si patrunderea ei la fiert, se poate adauga o lingurita de alcool la un litru de apa. Din oase si din rasol se face supa. Din carnea macra tocatura sau mancaruri cu legume, iar muschii, antricoatele, vrabioarele se rezerva pentru friptura.Din restul de carne si din oase cu putina carne se poate face o ciorba foarte gustoasa cu zarzavat mult, suc de rosii si zeama de lamaie sau bors.
Carnea de porc are numeroase intrebuintari fiind preparata in bucataria romaneasca. Din ea se fac raciturile, cap si picioare ; din maruntaie se face toba, caltabos, lebar ; din carnea macra se face sunca si jambonul (butul intreg), snitel, fripturi ; din carnea impanata cu slanina se fac tocaturi, mancaruri cu legume, carnati, iar din oase ciorba. Este o carne greu de digerat cu multe grasimi si meniul trebuie bine echilibrat cu alte feluri mai usoare, mai sarace in grasimi
Zarzavaturile pentru supe si ciorbe se curata cu un cutit inoxidabil, se spala si se taie cu putin timp inainte de a se pune la fiert. Se recomanda sa nu stea in apa decat atat cat se fierb.
Zarzavaturile si legumele nu se pun la fiert in apa rece, ci in apa care fierbe in clocot, intrucat incalzirea lenta distruge unele vitamine.
Cartofii nu se innegresc daca imediat dupa curatare se pun in apa rece unde se tin pana se prepara (este recomandat sa se tina cat mai putin in apa , inainte de preparare).
Ciupercile curatate de pielita se pun intr-un vas cu apa rece si cateva picaturi de lamaie pentru a nu-si altera culoarea.
Conopida se pune la fiert in buchet intreg cu fata in jos, in apa cu sare si se adauga cateva linguri de lapte pentru ca sa ramana cat mai mult timp alba.
Dovleceii contin foarte multa apa ; de aceea la preparare, fie ca sunt rasi sau taiati felii, trebuie bine storsi sau uscati pe servetele sau prosoape, astfel chiftelutele ies zemoase, iar sufleul poate sa nu creasca.
Fasolea verde se curata prin taierea ambelor capete si scoaterea atelor. Taiata oblic in cateva bucati, se fierbe in apa multa sau sare in care se introduce incet, cate putina, asteptand de fiecare data sa dea in clocot inainte de a se pune cantitatea urmatoare. Altfel isi pierde culoarea si se aspreste la gust.
Fasolea uscata se pune la inmuiat de seara, se varsa apa si se clateste cu multa apa rece amestecand-o cu mana ca sa iasa cojile. Se pune la fiert si se schimba de 2-3 ori apa, de fiecare data clatindu-se cu apa rece si indepartand cojile. Astfel isi pastreaza perfect gustul, fara sa mai produca tulburari aparatului digestiv.
Rosiile se curata mai usor de pielita daca se introduc pentru cateva clipe in apa fierbinte. Un procedeu mai simplu este folosirea separatorului care se ataseaza la masina de tocat pentru obtinerea sucului de rosii.
Piureul de cartofi iese mai pufos si mai aspectuos daca se bate cu lapte fierbinte. Aceleasi calitati i le confera un albus batut spuma, incorporat inainte de a fi servit.
Salata verde se spala la jet de apa, dar nu se tine in vasul cu apa pentru a nu-si pierde substantele nutritive, cand se folosesc la ciorbe trebuie in prealabil taiate, sarata si bine stoarsa, altmiteri da mancarii un gust amarui.
Sparanghelul este gustos doar foarte proaspat, altmiteri este amarui. Se poate pastra caveta zile intr-un servet umezit, cel mai bun sparanghel este acel cu varful violet. Se pune la fiert cu apa rece cu sare, cu firele legate intre ele pentru a putea fi servit frumos la masa. Se poate considera fiert la circa 30 de secunde din clipa in care a clocotit. Se scoate cu supiera, cu grija sa nu se rupa varfurile care sunt mai crude si se fierb mai repede.
Spanacul, stevi, urzicile se pun la fiert in apa clocotita ca sa-si pastreze culoarea si se tin doar 10 minute.
Miezul de la vinete ramane alb daca se stoarce peste ele putina lamaie. Fie ca se oparesc in apa cu sare, fie ca se coc, vinetele se storc de sucul lor amarui, pentru prepararea oricarei mancari.

miercuri, 21 iulie 2010

CUVANT INAINTE

Bucataria, este locul unde gospodina petrece mult timp, trebuie organizata in asa fel incat sa solicite un minim de efort si sa aiba o maxima eficienta. Marimea spatiului destinat prepararii hranei, calculat in apartamentele moderne in functie de dimensiunile si de numarul celorlalte incaperi, nu este un factor determiminat in asigurarea conditiilor optime de lucru. Ordinea perfecta, alegerea mobilierului adecvat, functionalitatea lui, amplasarea acestuia acolo unde este necesar si util, usureaza munca si inlesnesc curatenia atat de necesara pregatirii igienice a hranei.
Fiecare gospodina trebuie sa stie cateva lucruri fara de care servitul mesei nu s-ar putea face cum se cuvine.
In primul rand este necesara o fata de masa frumos spalata, apretata si calcata, de preferinta alba. Se pot folosi si fete de masa colorate cu modele sau aplicatii, dar ele sunt foarte pretentioase intrucat necesita o asortare la culorile veselei si ale covorului. Peste fata de masa nu se pune niciodata material plastic protector, nici chiar in casele cu copii mici, dar aceasta se schimba la cea mai mica pata.
Farfuriile, tacamurile si paharele se scot din dulap si se verifica pe rand sa fie bine sterse, sa nu aiba scame sau vreo pata de la stropii de apa de la ultimul clatit. Este deosebit de important ca masa pe care se mananca, vesela, tacamurile si servetelele sa fie foarte curate. Dupa ce se controleaza vesela si tacamurile, iar fata de masa este intinsa, se aranjeaza masa.
Pentru o masa festiva farfuriile, in functie de numarul comesenilor, se aseaza la distante egale una de cealalta, mai intai farfuriile intinse mari, cate doua pentru fiecare persoana, apoi farfuriile mici pentru gustari, la mica distanta(2-3cm) de marginea mesei. Frafuriile adanci de supa nu se pun la inceputu;l mesei, ci dupa ce se ridica farfuriile mici de gustari, si asta doar in cazul in care se serveste supa. Farfuriile intinse mari se folosesc prima pentru sufleu sau sarmale(felul intermediar intre gustari si fripturi), iar a doua pentru friptura.
Urmeaza apoi tacamurile care se aseaza intr-o ordine anumita : in dreapta cutitele si lingura, in stanga pe un servetel impaturit, furculitele. La o masa care se serveste peste vor fi trei furculite si trei cutite asezate in urmatoare ordine de la interior spre exterior: cutitul de masa, cel de peste si cel de gustari, cu partea ascutita spre farfurie, in partea dreapta, in stanga corespunzindu-le furculitele asezate cu varful in sus. In fata farfuriilor se aseaza tacamurile pentru desert: cutitul cu taisul spre farfurie si manerul la dreapta, furculita cu dinti in sus si manerul spre stanga si, dupa cutit in paralel cu el, la o mica distanta, furculita. Daca la desert nu se servesc fructe se renunta la cutitul si furculita pentru desert.
Tot in fata farfuriilor, dupa tacamurile pentru desert se pun paharele, in ordinea marimii lor, de la stanga spre dreapta: paharul de apa, cel de vin rosu, de vin alb si de aperitiv. Se vor folosi ca si cutitele, de la dreapta la stanga, pe masura ce se succed felurile de mancare: aperitivul la gustari, vinul alb la peste si vinul rosu la fripturi. Sampania se aduce separat, la tort, iar cupele pline sunt servite la tava de catre gazda.
Ordinea tacamurilor este obligatorie, dar linia in care sunt asezate este la libertatea gazdei: in linie dreapta, in scara sau diagonala si zigzag.
Odata asezata vesela, tacamurile si paharele, din loc in loc, la mici distante, se pun solnitele, suporturile pentru condimente, pentru scobitori, cosulete cu paine si vaze scunde cu flori
cu cozi scurte sau mici castronase cu banuti de flori colorate care plutesc si care sunt foarte decorative, cosuri cu fructe sau fructire.
Gustarile cer o pregatire foarte ingrijita. Astfel unele se aseaza pe o farfurie cu mai multe despartituri, in fiecare aranjand alta specialitate si ornandu-le. In asezarea lor se tine seama mai ales de forme si culori, dar si de gusturi si mirosuri.Pe tavi acoperite cu servetele se pun tartinele. Pe farfurii mici, rotunde sau ovale, diverse paste(icre, unt, maioneza) a caror suprafata, bine netezita in prealabil cu cutitul este decorata cu linii desenate cu ajutorul furculitei sau cutitului. Salata boeuf sau a la russe se aseaza pe platouri ovale, imbracata in maioneza si decorata cu maioneza trecuta prin cornet dintat, cu albus de ou, masline sau zarzavaturi din compozitie. Daca se serveste pe un platou rotund trebuie sa fie mai inalta, sa aiba forma de piramida sau de tort supraetajat sau de stea. Ouale umplute se prezinta la masa pe o canapea(un strat) de salata verde taiata fideluta.
Preparatele din peste se servesc pe farfurii speciale, lungi, decorate cu patrunjel verde, felii de lamaie, zarzavaturi fierte, masline , maioneza sau aspic.
Fripturile la gratar se servesc pe farfurii rotunde inconjurate de cartofi prajiti, celelalte garnituri - mazare, orez, fasole verde, ciuperci adaugandu-se pe un platou separat.
Fripturile la cuptor se aduc la masa pe un platou oval, taiate felii cat mai egale, asezate una peste alta si decorate cu salata, sfecla, gogosari sau castraveti murati. Daca fripturile se servesc reci, se pot garnisi si cu aspic.
Piftia de pasare se prezinta tot pe farfurii ovale, servindu-se doar pieptul si picioarele, pe cat posibil dezosate, fara sa li se strice forma.
Pieptul de curcan, taiat felii subtiri, se serveste rece, impodobit cu bucatele de aspic, ciuperci sau trufe.
Friptura de pasare sau peste se decoreaza cu aspic taiat, zarzavaturi taiate in cuburi mici si lamaie, iar piftgia de porc cu gogosari si castraveti murati.
Legumele umplute se aranjeaza pe un platou rotund, cu smantana deasupra si presarate cu patrunjel sau marar verde tocat.
Sarmalele se decoreaza cu felii subtiri de rosii.
Salatele se servesc in salatiera, sosurile in sosiera, iar muraturile in castroane de sticla sau de cristal.
Deserturile se servesc in farfurii speciale de sticla sau cristal care se aduc la masa dupa ce s-au strans toate celelalte farfurii, iar de pe fata de masa au fost indepartate cu ajutorul periei sau a servetelului firimiturile.
Prajiturile se taie felii mici - patrate, romburi sau baghete si se asorteaza mai multe feluri pe acelasi platou.
Tortul se serveste pe farfurii rotunde de sticla sau cristal pe care se pot pune servetele de hartie dantelata.
La o masa festiva, pe centrul mesei se aranjeaza, inainte de venirea musafirilor, gustarile care trebuie sa fie foarte diverse ca gust, culori, motive decorative si prezentate in farfurii de forme diferite. Gustarilesunt insoti te de aperitive: bauturi cu un procent mai mare de alcool al caror rol este de a stimula apetitul, ca tuica, votca, slibovita, mastica, vermut..., care se servesc in paharele cele mai mici, turnate de catre gazda barbat, prin partea dreapta a oaspetilor, parte prin care se servesc toate bauturile si dulciurile si pe unde se retrage si vesela folosita. Spre deosebire, felurile de mancare se servesc numai prin partea stanga.
Vinul alb sec se serveste rece la peste, iar vinul rosu, la temperatura camerei, la fripturi si vanat. La desert se serveste vin alb dulce, iar la tort sampanie. La cafea un paharel de lichior, de coniac, sau un cocteil.
Evident, recomandarea de a se bea cu masura din fiecare bautura alcolica, trebuie luata in seama, avand in vedere marea lor varietatea si efectele pe care acest amestec ar putea sa aiba daca nu se pastreaza proportiile.
La mesele festive este bine sa participe numai adulti, pentru copuu si tineri instalandu-se mese in incaperi diferite, unde insa trebuie sa se respecte intru totul aranjamentul si ceremonialul servitului mesei. De altfel este bine sa fie serviti inati copii apoi adulti, in urmatoarea ordine: intai femeile in ordinea descrescanda a varstei, apoi barbatii, dupa acelasi principiu.
Pentru realizarea unei ambiante placute in familie, pentru stimularea poftei de mancare a membrilor familiei, pentru deprinderea copiilor cu comportarea in deverse ocazii festive in afara familiei, este recomandabil ca odata pe saptamana, duminica atunci cand toti membri familiei sunt prezenti sa se serveasca o masa mai deosebita, asezata dupa toate regulile pe care le stabileste protocolul.